Ameliorează durerea la urinare. Infectii urinare (afecțiuni medicale)
Infecțiile urinare. Ce sunt? De ce apar? Cum le prevenim?
Principii de tratament infecție urinară Infecție urinară — definiție și clasificare O infectie urinara este definită prin prezența germenilor la nivelul tractului urinar, regiune care în mod normal este sterilă, cu excepția porțiunii terminale a uretrei ce se poate contamina cu bacterii de la nivel perineal sau cu excepția organelor genitale externe. Raportul pe ameliorează durerea la urinare a incidenței ITU variază în funcție de vârstă, astfel: în primul an de viață, ITU sunt mai frecvente la băieți consecință a fimozelor și parafimozelor întâlnite la această vârstăapoi raportul tinde să se egalizeze în prima copilărie, după care este dominat de sexul feminin, incidența crescând proporțional cu vârsta fiind asociată cu activitatea sexuală și sarcina.
Diferența dintre sexe dispare însă la vârstnici, prin creșterea prevalenței la bărbați, datorită afecțiunilor prostatei. Din punct de vedere al localizării, infecțiile urinare pot fi joase balanite, uretrite, prostatite, cistite și înalte pielonefrite.
Inflamația vezicii urinare
După simptomatologie, ITU pot fi asimptomatice — bacteriurie fără simptomatologie clinică și simptomatice — când apare bacteriurie însoțită de reacție inflamatorie piurie și manifestări clinice.
ITU sunt favorizate de anomaliile structurale și neurologice care interferă cu fluxul urinar și de bolile sistemice de exemplu diabetul și neoplaziile. La pacienții vârstnici, tarați, imunodeprimați și la copii ITU pot evolua asimptomatic sau nespecific febra, tulburări digestive, scădere în greutate.
În funcție de severitate, acestea se cataloghează ca infecții fără complicații în lipsa unor factori favorizanți și infecții cu apariția unor complicații, având factori favorizanți prezenți, de tip litiază urinară, tumori, corpi străini, boala chistică renală, malformații congenitale, disfuncții neurologice, diabet zaharat, rinichiul transplantat, boli metabolice sau imunitare, la bătrânii imobilizați la pat. O altă clasificare este legată de evoluția infecției, acestea fiind: acute sau cronice; de asemenea, pot fi clasificate și în funcție de recurența infecțiilor: infecții recidivante reapariția semnelor de ITU la mai puțin de 14 zile de la întreruperea tratamentului — cu același germene patogen și infecții recurente cu un germene diferit.
Infecții urinare — etiopatogenie ITU sunt rezultatul unui dezechilibru apărut între virulența germenilor și mecanismele de apărare ale organismului.
Microorganismele, în principal bacteriile pătrund în sistemul urinar în două moduri: descendent — pătrund pe cale hematogenă direct în rinichi, apoi sunt eliminate prin tractul urinar, unde pot produce infecții. Germenii implicați pot fi Gram pozitivi, stafilococi, streptococci și rareori, virusuri. Infecțiile ameliorează durerea la urinare fi produse și de germeni Gram negativi, cum ar fi: E. În sarcină, infecțiile tractului urinar sunt îngrijorătoare din cauza riscului crescut de infecții renale.
Valorile crescute ale progesteronului determină relaxarea a musculaturii ureterelor și vezicii urinare, ceea ce duce staza urinei în vezica urinară dar și creșterea posibilității de reflux a urinei către uretere și rinichi.
Femeile gravide prezintă un risc crescut de infecții urinare, mai ales între săptămânile 6 şi 24 de sarcină, în principal ca urmare a compresiei căilor urinare cu încetinirea evacuării urinare prin creşterea în dimensiuni a uterului gravid. Simptome — infecții urinare nevoie frecventă de a urina; durere sau usturime la urinare; urinări în cantitate mică urină închisă la culoare, tulbure și uneori cu sânge; miros înțepător disconfort și dureri abdominale; durere în timpul actului sexual; lipsă de energie, stare generală proastă; febră.
Diagnostic ITU În cazurile necomplicate, diagnosticul și implicit tratamentul administrat poate fi stabilit numai pe baza simptomelor, fără o confirmare prin teste de laborator.
Însa în cele mai multe cazuri este nevoie de confirmarea diagnosticului prin urocultura și analiza biochimică și microscopică a urineiurmărindu-se prezența de nitrați urinari, metoda de tratament a prostatitei, eritrocite sau bacterii.
Urocultura este metoda prin care sunt identificate microorganismele care produc infecții ale tractului urinar și presupune însămânțarea probelor de urină pe medii de cultură speciale. Urocultura este considerată pozitivă dacă există un număr de colonii bacteriene mai mare sau egal cu standardul de unități formatoare de colonii de microorganisme specifice tractului urinar pe ml de urină.
